Încotro Portul Constanța după încetarea războiului din Ucraina? De ce a căzut din Top 20 la containere? Care sunt principalele porturi competitoare? Ce măsuri ar trebui să ia autoritățile pentru ca Portul Constanța să își câștige rolul de hub la Marea Neagră? Care sunt concluziile Curții de Conturi referitoare la performanța administrării infrastructurii portuare?

Uniunea Societăților de Expediții din România

Încotro Portul Constanța după încetarea războiului din Ucraina? De ce a căzut din Top 20 la containere? Care sunt principalele porturi competitoare? Ce măsuri ar trebui să ia autoritățile pentru ca Portul Constanța să își câștige rolul de hub la Marea Neagră? Care sunt concluziile Curții de Conturi referitoare la performanța administrării infrastructurii portuare?

La aceste întrebări, dar și la multe altele, vom încerca să răspundem la panelul pe teme de transport maritim, din cadrul evenimentului organizat de USER în 23 mai 2024, ROMANIAN FREIGHT FORWARDER’S DAY, alături de specialiști din domeniu.

Privim cu o oarecare îngrijorare concluziile auditului efectuat de Curtea de Conturi, care a vizat perioada ianuarie 2016 – decembrie 2022, cu tema „Performanța administrării infrastructurii portuare și a conectivității Portului Constanța la infrastructura națională de transport rutier și feroviar”, realizat în perioada 28 februarie 2023 – 8 decembrie 2023 și al cărui raport a fost publicat în 7 mai 2024:

  • un management defectuos, cu conducere schimbată des, numită fără concurs și fără indicatori de performanță;
  • întârzieri în aprobarea bugetului Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța;
  • lipsa investițiilor prevăzute de lege și angajate de Guvern, pentru modernizarea și dezvoltarea conectivității portului cu hinterlandul acestuia;
  • infrastructură portuară, rutieră și feroviară învechită;
  • neatragerea fluxurilor de marfă la nivelul capacităților existente;
  • în privința traficului de containere, Portul Constanța nu a reușit sã recâștige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deținut anterior perioadei auditate;
  • concurența pe care alte porturi europene o fac Portului Constanța în ceea ce privește traficul de containere;
  • lipsa digitalizării, utilizarea unor aplicații software și echipamente IT învechite;
  • întârzieri în implementarea unui sistem informatic cu rol de ghișeu unic (Port Community Systems).

Totuși, avem și optimism că lucrurile se vor schimba în bine, întrucât Ministerul Transporturilor promite schimbări cu privire la sectorul transportului maritim, care reprezintă o parte importantă a sistemului european de transport (Regulamentul TEN-T, conceptul de autostrăzi ale mării (MoS), noi legături maritime, infrastructură maritimă modernizată, digitalizare etc).

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat în martie 2024 că dezvoltarea Portului Constanța Sud, prin investiții masive în Molurile III S și IV S, reprezintă un obiectiv strategic de interes național.

Astfel, după finalizarea lucrărilor, portul va putea opera nave de mare capacitate inclusiv la cele aproximativ 17 dane de mare adâncime nou create. Prin noi terminale specializate, Portul Constanța își va consolida statutul de principal port la Marea Neagră și își va spori avantajele economice și logistice.

Dacă aveți probleme pe care le întâmpinați în activitatea de transport maritim sau în Portul Constanța, dacă aveți sugestii de îmbunătățire, vă așteptăm cu plăcere la ROMANIAN FREIGHT FORWARDER’S DAY, pentru ca împreună să găsim soluții, pe care să le comunicăm autorităților.

Locurile la conferință sunt limitate!

Vă rugăm să va înscrieți aici:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Translate »