USER, partener la Forumul de Infrastructură, Transporturi și Logistică, prezintă provocările și oportunitățile anului 2024 în domeniu
În 20 februarie 2024, a avut loc Forumul de Infrastructură, Transporturi și Logistică, organizat de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv, la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București.
Printre vorbitorii la eveniment s-au numărat reprezentanți ai autorităților și ai CCIB, precum și ai companiilor private:
Cosmin Marina, Vicepreședinte, Camera de Comerț și Industrie București
Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Ștefan Adrian Roșeanu, Președinte, Autoritatea pentru Reformă Feroviară
Radu Balcu, Consilier Președinte, GRAMPET Group
Victor Lucian Borș, Director în cadrul Departamentului III, Curtea de Conturi a României
Iuliana Badea, Secretar general, Uniunea Societăților de Expediții din România (USER)
Mădălina Sandu, Avocat Partener, Todeilă, Sandu S.P.A.R.L.
Silviu Pop, Director CEE & Romania Research, Colliers
Moderator: Constantin Rudnițchi
USER a fost partener al forumului și, profitând de prezența reprezentanților din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a vorbit despre problemele cu care a venit anul 2024 pentru companiile de transport, expediții și logistică.
Iuliana Badea, secretar general USER, și-a început prezentarea subliniind că, în mod evident, anul acesta este unul al provocărilor pentru acest domeniu și că speră că, prin intermediul partenerilor media Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv, să se facă auzite doleanțele membrilor săi.
„2024 este anul digitalizării, iar acest lucru ar putea fi trecut la capitolul oportunități, dacă nu ar veni cu o mulțime de provocări pentru companiile de transport, expediții și logistică.
Reglementări din anii trecuți, modificate sau completate cu Ordonanța de Urgență nr. 115/14 decembrie 2023 și cu alte ordonanțe de început de an 2024, au bulversat companiile, au îngreunat activitatea acestora și au ridicat multe întrebări, al căror răspuns este încă dificil de aflat și la acest moment din jumătatea lunii februarie.
Începem prin a menționa toate sistemele ce încep cu e:
- RO e-Factura – sistemul electronic de transmitere a facturilor are menirea să reducă evaziunea fiscală și să crească colectarea TVA-ului.
Sistemul RO e-Factura a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2024, pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii care au loc în România, realizate între persoane impozabile stabilite în Romania (B2B) (business to business).
Din 1 iulie 2024, facturile se vor transmite numai prin e-Factura și numai facturile transmise și validate în sistem vor fi considerate facturi originale. Începând de la acea dată, facturile primite în orice alt format nu vor mai avea valoare fiscală. Singurele facturi legale sunt considerate doar XML-urile transmise și validate de ANAF.
Acest sistem a venit cu o mulțime de provocări:
– obligativitatea achiziționării unui certificat digital calificat pentru semnătură electronică;
– înregistrarea companiilor la în sistemul informatic al ANAF, în Spaţiul Privat Virtual;
– achiziționarea unei aplicații de facturare de pe care se pot descarcă facturi în formatul XML impus de către ANAF;
– blocarea sistemului și erori care apar în momentul transmiterii facturilor electronice.
Toate acestea implică timp și costuri pentru companii, apărând chiar necesitatea de a angaja personal suplimentar care să se ocupe de acest sistem de facturare electonică.
- RO e-Transport – sistemul național care monitorizează transporturile rutiere pe teritoriul național ale bunurilor cu risc fiscal, și mai nou, prin prevederea introdusă prin Ordonanța de urgență 115/2023, care a modificat și completat Ordonanța de Urgență 41/2022, și toate transporturile rutiere internaționale de bunuri pe teritoriul național.
Extinderea responsabilității de declarare în sistemul RO e-Transport a tuturor bunurilor din transportul rutier internațional, poate genera, în forma actuală, costuri ridicate și blocaje ale lanțului logistic.
Pot apărea situații ce nu se pot conforma OUG 115/2023, în cazul condițiilor de livrare INCOTERMS 2020 care încep cu litera D (DAP, DPU și DDP), în care responsabilitatea contractării transportului este a vânzătorului/furnizorului (companie din afara țării). Astfel, beneficiarul/cumpărătorul, cel care are obligația declarării bunurilor în Sistemul RO e-Transport, conform OUG 115/20223, nu poate face acest lucru și nu poate fi tras la răspundere conform INCOTERMS 2020, decât în momentul în care recepționează bunurile.
De asemenea, termenul de intrare în vigoare al amenzilor (1 iulie 2024) este un termen nerealizabil. Companiile care furnizează/achiziționează bunuri au nevoie de timp pentru a implementa sistemul în cadrul organizației lor. Iar posibilitatea tehnică a firmelor care oferă soluții informatice pentru facilitarea obținerii codurilor UIT este limitată.
Ideal ar fi prelungirea cu minimum un an a perioadei de acomodare, până la intrarea în vigoare a amenzilor și cu o introducere etapizată a diferitelor industrii, pe criterii ce vor fi definite ulterior, pentru transportul internațional.
- RO e-Sigiliu – este bazat pe utilizarea unei aplicaţii informatice şi a unor dispozitive inteligente care asigură autorităţilor competente accesul la informaţii privind localizarea mijloacelor de transport pe care sunt montate, în scopul urmăririi deplasării pe cale rutieră a bunurilor cu risc aflate sub supravegherea autorităţii vamale/fiscale.
Întrucât este o întreagă procedură de achiziţie care trebuie îndeplinită, sistemul RO e-Sigiliu va fi implementat cel mai devreme după 1 iulie 2024.
Practic, un dispozitiv GPS va arăta ANAF și Vămii unde se află transportatorii.
Conform ordinului, montarea e-Sigiliului se va efectua numai în prezența conducătorului mijlocului de transport monitorizat.
Dacă dispozitivul dispare sau suferă deteriorări, transportatorul rutier este obligat să plătească contravaloarea acestuia.
Ruta de transport va fi declarată de șofer, iar aceasta va fi agreată și consemnată și de autoritatea competentă.
Criteriile de risc stabilite de ANAF și Vamă în funcție de care vor fi montate dispozitive de urmărire sunt:
-
- natura bunurilor transportate;
- valoarea bunurilor;
- regimul de taxare;
- bunuri din categoria produselor accizabile;
- ruta de transport utilizată;
- informații provenite de la alte instituții naționale și internaționale de aplicare a legii;
- transporturi de bunuri suspecte de a intra în sfera de aplicabilitate a măsurilor de prevenire și combatere a activităților economice ilicite;
- existența informațiilor cu privire al implicarea în activități de fraudă vamală/fiscală a expeditorului bunurilor, operatorului de transport rutier, principalului obligat în cadrul regimului de tranzit vamal, respectiv a destinatarului bunurilor.
O altă reglementare ce va intra în vigoare anul acesta, este cea privind implementarea Import Control Systems 2 (ICS2), care este un sistem vamal de siguranță și securitate înainte de sosirea mărfurilor, menit să protejeze mai bine piața unică și cetățenii Uniunii Europene. ICS2 solicita transportatorilor să furnizeze date despre mărfurile trimise către sau prin UE înainte de sosirea lor, prin completarea unei declarații sumare de intrare (ENS).
ICS2 a fost dezvoltat pentru a fi implementat în trei etape:
– prima este în vigoare din 15 martie 2021 și se aplică numai operatorilor poștali și transportatorilor expres;
– a doua fost lansată la 1 martie 2023 și este relevantă pentru toți operatorii poștali, transportatorii expres și aerieni, precum și pentru partenerii acestora, cum ar fi casele de expediții.
– a treia va intra în vigoare la 3 iunie 2024 și va avea impact asupra altor moduri de transport (maritim, rutier și feroviar).
Transportatorii se mai confruntă cu provocări începând cu acest an, în ceea ce privește controalele autorităților, fie ele române, fie bulgare.
Astfel, în urma unui protocol de colaborare parafat între Autoritatea Vamală Română (AVR) şi reprezentanţii Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), inspectorii celor două instituţii vor efectua misiuni comune de verificare în trafic a mijloacelor de transport rutier de mărfuri.
Protocolul prevede ca, în cadrul verificărilor comune în trafic, mijloacele de transport rutier de mărfuri vor fi oprite în locuri amenajate, unde inspectorii de trafic rutier din cadrul ISCTR au instalate cântare electronice, pentru verificarea greutăţii mijloacelor de transport rutier de mărfuri şi pentru a se asigura că greutatea din declaraţia vamală corespunde cu cea constatată pe teren. În caz contrar, se vor aplică măsurile legale în vigoare pentru declararea eronată, inclusiv calcularea taxele datorate bugetului consolidat al statului.
Pe lângă aceste controale ce au loc în România, camioanele transportatorilor români încãrcate cu marfã pentru Austria sunt blocate la Ruse, unde transportatorii se plâng cã sunt reținute 7 zile, conform deciziei autoritãților bulgare, fãrã a li se comunica în scris acest aspect și operatorilor de transport.
La toate acestea, se adaugă și creșterea taxelor de drum din Europa, grevele agricultorilor și transportatorilor din țările europene, furturile de marfă, furturile de identitate, polițele CMR falsificate, deficitul de parcări securizate.
Ca și când toate acestea nu erau suficiente, prin Ordonanța Guvernului nr. 3/18 ianuarie 2024 pentru modificarea unor acte normative din domeniul transportului rutier au fost abrogate prevederile alin. (2) la art. 77 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, producând un vid legislativ privind limitarea răspunderii transportatorului în cazul transporturilor rutiere naționale.
USER va solicita clarificări de urgență din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Revenind tot la digitalizare, dar la capitolul „Oportunități”, trebuie să menționăm că, până la sfârșitul anului acesta, ar trebui să fie realizat studiul de fezabilitate privind implementarea unui Port Community System (PCS) în porturile maritime Constanța și Mangalia.
Un PCS este o platformă digitală și o infrastructură IT care facilitează și îmbunătățește schimbul de informații și date între diferite părți interesate din portul maritim sau ecosistemul logistic.
Sistemul informatic Port Community Systems (PCS) dezvoltat ulterior va avea rolul unui ghișeu unic, a unei platforme electronice neutre și deschise, care permite schimbul inteligent și sigur de informații între părțile implicate publice și private.
Acest sistem va conecta administrația portuară, firmele cu activitate în port, operatorii portuari, instituțiile cu implicare în activitatea portuară: vama, ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor), poliția de frontieră etc.”
Iuliana Badea şi-a încheiat prezentarea într-o notă optimistă, amintind câteva măsuri ale autorităților române, care vin în sprijinul domeniului transporturilor de marfă:
- Sprijin pentru operatorii de transport rutier, oferit de Ministerul Finanțelor: 13 bani la litrul de combustibil, acordat până la 31 decembrie 2024;
- Primele două scannere cumpărate de România din fonduri europene au ajuns în ţară şi vor fi funcţionale la finalul lunii martie 2024, la Giurgiuleşti şi Albiţa;
- Încă șase sisteme de scanare cu raze X pentru inspectarea mărfurilor vor mai fi disponibile până la finalul anului;
- Schemă nouă de finanțare din fonduri europene – 126 de milioane de euro pentru a sprijini investițiile în porturile din România, aprobată de Comisia Europeană în 11 ianuarie 2024; această schemă se va desfășura până la 31 decembrie 2024 și va sprijini companiile active în anumite porturi din România să investească în instalații suplimentare de manipulare sau depozitare pentru prelucrarea mărfurilor deviate de la rutele lor normale de comerț.
