Portul Constanța ar putea fi mai atractiv decât Portul Rotterdam
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a declarat: „România, prin Portul Constanţa, poate reprezenta un punct de atracţie investiţional semnificativ prin poziţionarea geografică, cu ieşire la Marea Neagră şi acces la Fluviul Dunărea”.
Pe 27 februarie, președintele CCIR a participat la forumul “Oportunităţi de afaceri cu regiunile lumii”, organizat de World Chamber Federation (WCF), în colaborare cu Camera de Comerţ Bogota, alături de reprezentanți ai celor mai importante companii românești cu potențial de import și export din America Latină.
Evenimentul a reunit reprezentanţi ai camerelor de comerţ din 27 de ţări, de pe patru continente, precum şi peste 1.000 de oameni de afaceri din mai multe state, inclusiv România.
Acest forum este structurat în jurul a patru teme principale: accesul la piete, digitalizare, sustenabilitate și sustinerea femeilor in management, pentru a promova oportunități de afaceri în Europa, Africa, Asia, Orientul Mijlociu, America de Nord și de Sud.
“Noul context geopolitic în care se găseşte întreg continentul european din cauza războiului din Ucraina plasează România în poziţia de ţară cu o importanţă vitală, mai ales în ceea ce priveşte asigurarea lanţurilor de aprovizionare şi producţie. Prin poziţionarea geografică, cu ieşire la Marea Neagră şi acces la Fluviul Dunărea, România, prin Portul Constanţa, poate reprezenta un punct de atracţie investiţional semnificativ. Astfel, toate mărfurile care vin din Est pe cale navală trec prin Canalul Suez, iar de aici până în Portul Constanţa sunt numai trei zile şi jumătate de navigaţie, faţă de 11 zile cât ar dura până să intre în Portul Rotterdam, ceea ce înseamnă în final costuri mai reduse. Din Portul Constanţa mărfurile pot fi transportate către restul Europei, tot pe cale navigabilă, utilizând Fluviul Dunărea. De asemenea, pentru mărfurile care vin din Vest, de la Gibraltar la Constanţa sunt numai şapte zile de navigaţie”, a mai declarat Mihai Daraban.
Sursa: https://www.agerpres.ro/