Croaţia devine portul la mare al Austriei şi sat de vacanţă pentru germani şi austrieci, care-şi construiesc chiar şi drumuri şi căi ferate până la litoral

Uniunea Societăților de Expediții din România

Croaţia devine portul la mare al Austriei şi sat de vacanţă pentru germani şi austrieci, care-şi construiesc chiar şi drumuri şi căi ferate până la litoral

Noiembrie 2022. Se știa că Croația va intra în zona euro la începutul anului viitor. Emoții, foarte puține, erau doar cu intrarea în spațiul fără frontiere european Schengen. Un vot decisiv în acest sens urma să fie dat luna următoare. Emoții mai mari se puteau citi pe chipurile oficialilor croați și austrieci când, în portul croat Rijeka, era lansată cu mare fast legătura feroviară directă pentru trenuri de marfă cu Enns, un oraș din Austria, care are un terminal pentru containere. Trenurile sunt operate de gigantul Maersk Line. Este prima astfel de legătură între Croația și Austria. Din Enns, orice marfă intrată în UE prin Croația are acces la transport pe o mare arteră rutieră și pe Dunăre. De asemenea, prin Rijeka exporturile austriece pot ajunge cu vaporul în orice parte a lumii.

Portul croat Rijeka, de unde pornește o legătură feroviară directă pentru transport de mărfuri către Austria  (sursa: zf.ro)

Tot în noiembrie, autoritățile croate au anunțat că Austria și landul german puternic industrializat Bavaria sunt interesate să importe gaze naturale prin terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk de la Marea Adriatică. Pentru aceasta, nemții și austriecii sunt dispuși să coopereze la extinderea capacității terminalului și la construirea de gazoducte. În lipsa gazelor rusești, Austria și Germania importă de oriunde și pe oriunde au ocazia. Autoritățile croate nu pot decât să fie de acord cu planurile pentru că, oricum, datorită cererii foarte mari, voiau să extindă terminalul de la Krk. Parteneriatul a fost anunțat cu ocazia vizitei cancelarului austriac Karl Nehammer și a președintelui bavarez Markus S”der la instalațiile de GNL de pe insula. Nehammer a evocat atunci nevoia de cooperare mai strânsă la nivel european pentru creșterea siguranței în vremuri de “provocări energetice”.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Austria își importa 80% din gazele consumate de la Gazprom prin compania să energetică OMV. Colosul austriac și alte companii mari din Germania și Franța au fost implicate în dezvoltarea unei prime versiuni a proiectului, la care croații au renunțat în 2010. Acesta a fost repornit în 2016 cu eforturi croate, iar terminalul a fost pus în funcțiune anul trecut. Ungaria a luat fața tuturor și devenit rapid cel mai mare client. Austria, ca și Ungaria, este o țară care nu are ieșire la mare, iar Croația, o economie mică, mult mai săracă, fără industrie și dependentă de turiștii străini din zona euro, îi oferă ocazia de a-și croi drum spre apele internaționale. Iar Austria își croiește drumuri croate la propriu. Compania austriacă de construcții Strabag a primit anul acesta un contract de 226 de milioane de euro pentru modernizarea unei linii de cale ferată între Zagreb, capitala croată, și o localitate aflată pe ruta spre mare și spre insula Krk. Linia se află, de altfel, pe ruta Rijeka (de unde a plecat primul tren direct de marfă spre Austria) – Zagreb – Budapesta, iar modernizarea face parte dintr-un proiect mai cuprinzător de reabilitare a 230 de kilometri de cale ferată până în 2030. Odată pusă în funcțiune, linia nouă va permite trenurilor să circule cu viteze de până la 160 de kilometri pe ora. Strabag a lucrat, de asemenea, la construirea unei autostrăzi croate care leagă Zagrebul de granița cu Slovenia și de un coridor auto care duce până în Austria. După cum au arătat importatorii cehi și unguri de gaze, gazele de la instalatiile de GNL pot fi transportate nu doar prin conducte, ci și cu camioane-cisternă și cu trenul. După aderarea la zona euro, chestiune care ține de îndeplinirea unor condiții tehnice și de dorința statului care aderă, Croația a primit anul acesta acces și la spațiul fără frontiere european Schengen, ceea ce va permite mărfurilor care intră în Croația să treacă fără verificări mai departe în Austria.

Acest lucru este valabil și pentru fluxurile în sens invers. Oficialii croați au acceptat fără rezerve argumentele austriecilor pentru refuzul de a primi România în spațiul Schengen. Adoptarea euro este și el un avantaj atât pentru turismul croat, cât și pentru turiștii care vin din zona euro. Iar unii vin cu planuri mai serioase decât o vacanță pe litoral. În primul semestru al acestui an, activitatea din turism a depășit nivelurile de dinainte de pandemie. Cei mai mulți turiști străini au venit din Germania (30%), din Austria (11,5%) și Slovenia (10%). Doar în iunie Croația a fost vizitată de aproape 600.000 de germani. Diferența dintre Germania și Austria nu ar trebui să surprindă, deoarece austriecii sunt mult prea îndrăgostiți de munți și de schi. Însă cei cu dare de mâna ar locui măcar o parte din an în locuri mai călduțe, mai aproape de marea pe care nu o au la ei în țară. De când Croația a intrat în UE, italienii și slovenii s-au remarcat prin interesul pentru achiziții de locuințe în Croația. Însă, în ultimii ani un interes crescut au început să prezinte și cetățenii germani și austrieci. În 2021, germanii au cumpărat 2.637 de proprietăți în Croația, în creștere cu 70% față de anul anterior. Austriecii au achiziționat 1.109 terenuri și case, cu 74% mai mult în comparație cu 2020, potrivit cotidianului Jutarnji, care citează date ale autorităților fiscale. Acestea sunt doar tranzacțiile pe care Fiscul croat le-a înregistrat pentru determinarea bazei de impozitare, prin urmare numerele reale sunt mai mari. Presă croată a remarcat că, sub asaltul cumpărătorilor străini, prețurile de pe piață imobiliară locală au explodat și că achizițiile străine nu ocolesc proprietăți scumpe și foarte scumpe.

Sursa: Ziarul Financiar – zf.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Translate »